Stii!? Eram jos, iar ei ma priveau de sus. Mi-am luat in
carca greutatile: griji, probleme, necazuri, suparari si am inceput sa urc …treapta
cu treapta. Am ajuns la acelasi nivel cu ei si tot nu a fost de ajuns …mi-au
intors spatele. Am strans din dinti si am inceput sa urc din nou …treapta cu
treapta. Acum, eu ii privesc de sus si te intreb: Sa le intind mana?
12 comentarii:
Nu ai de ales.
da. 1. nu esti ca ei 2. i-ar durea al dracu' de tare ;)
Da. Altfel, oricat ai urca de sus, ramai de jos.
@LRJ: Grea decizia, ma gandesc la https://www.youtube.com/watch?v=EuztbN1HjTA
@'mnaealui: Adevarat.
@Cudi: Crezi? Ei cum au putut sa aleaga?
Tu nu esti ei.
Dacă ai ajuns la un punct în care nu mai poţi tolera, atunci nu; în schimb, dacă găsești în suflet îngăduinţă faţă de ei, întinde-le mâna. Indiferent de situaţie, fă cum este mai bine pentru tine, ascultã-ţi intuiţia.
@Cudi: Hmmmm
@Zenna: Cu doua taisuri. Cantaresc, inca.
Hmmm. incepe cu tine. Radicaliatea este radacina!
Ai luat treapta? Ce te lauzi, unii au luat BAC-ul! Putini, da buni!
:) Cu contratreapta.
Trimiteți un comentariu